Les faux amis – „Prietenii falși”: Română vs. Franceză

Experiența din sala de curs m-a făcut să constat că există o confruntare puternică pentru supremația unei limbi în mintea oricărei persoane care știe deja o altă limbă străină și care a început să studieze franceza. Influența majoră a englezei în zilele noastre este incontestabilă și reprezintă un factor determinant în comunicarea colocvială și cu precădere în comunicarea în mediul de business. În corporații, este evidentă tendința de a recurge la calcuri lingvistice pentru a exprima mai succint și mai eficient niște realități pentru care româna nu are la îndemână decât reformulări. Pletora de cuvinte dispare astfel, și în locul ei apar cuvintele „hibride”, niște adaptări ale unor forme englezești la paradigmele gramaticale ale limbii române (ex. „a customiza”, „a prioritiza”, „a menegiui”, „a targheta” etc.). Uzul unor asemenea forme s-a generalizat și datorită faptului că româna este o limbă destul de permeabilă în privința împrumuturilor (a celor din engleză, în ultimul timp).
Unele cuvinte migrează dintr-o limbă în alta și există adesea asemănări puternice, drept pentru care confuziile nu întârzie să apară. Prin urmare, unii termeni vor fi folosiți în locul altora sau li se vor atribui forme inventate spontan. Mai există și situația în care pentru niște cuvinte se produce o suprapunere și o imitație în raport cu formele limbii materne. În toate cazurile mai sus menționate se poate vorbi de „prieteni falși” (les faux amis în franceză, false friends în engleză), adică, o serie de cuvinte despre care vorbitorul presupune că ar însemna ceva (ținând cont de forma lor și de asemănare cu alte limbi), dar ele în realitate desemnează cu totul altceva. Am putea spune că sunt niște cuvinte amăgitoare prin forma lor. Asemenea cuvinte exisă și în franceză, iar pentru vorbitorii nenativi confuzia survine în trei cazuri:

1. Influența limbii materne (poate duce la apariția unor cuvinte inventate spontan, la confuzia cu alte cuvinte existente în franceză sau la inventarea unor cuvinte pornind de la un cuvânt similar, din familia lexicală). Unii vorbitori recurg la „franțuzirea” cuvintelor românești, mizând pe asemănarea celor două limbi, cu origine comună în latină. Iată câteva exemple:

• (ro.) a exploda  -> exploder, în loc de exploser (fr.)
• (ro.) profesionist -> professioniste în loc de professionnel (fr.)
• (ro.) diferit  -> différit  în loc de différent (fr.)
• (ro.) belgian  -> belgien în loc de belge (apărut probabil și sub influența numelui țării ‒ La Belgique)
• (ro.) incredibil  ->  incrédible în loc de incroyable (fr.) (apărut probabil și sub influența lui crédible = à qui on peut se fier)
• (ro.) primar -> primaire în loc de maire (fr.)
• (ro.) a ajuta  -> ajouter (= a adăuga) în loc de aider (fr)
• (ro.) devotament  -> dévotion (cuvânt care există, dar are un alt sens: Piété, attachement à la religion ou aux pratiques religieuses.) în loc de dévouement (fr.)
• (ro.) interes  ->  interes  în loc de intérêt (fr.)
• (ro.) vestă -> veste (cuvânt care există, dar are un alt sens: jachetă) în loc de gilet
• (ro.) a acționa -> actionner (cuvânt care există, dar are un alt sens:  mettre en mouvement un mécanisme, une machine, les faire fonctionner. 2. intenter une action en justice contre quelqu’un) în loc de agir
• (ro.) vizitator -> visitateur în loc de visiteur (provenit de la verbul visiter) (fr.)
• (ro.) parolă  -> parole (cuvânt care există, dar are un alt sens: faculté de s’exprimer par le langage articulé) în loc de mot de passe (fr.)
• (ro.) aperitiv -> apéritif (cuvântul există, dar reprezintă ceva de băut) în loc de
  amuse-bouches sau amuse-gueules (fr.)
• (ro.) baladă  -> balade (cuvântul există, dar înseamnă „plimbare”, provenit de la verbul se balader) în loc de ballade (fr.)
• (ro.) poșetă -> pochette (există, dar desemnează un fel de poșetă mai mică și fără mânere) în loc de sac à main (fr.)
• (ro.) fular -> foulard (există, dar înseamnă eșarfă) în loc de écharpe/ cache-col (fr.)
• écharpe – eşarfă
• (ro.) eșarfă  -> écharpe (cu sensul de mai sus)
• (ro.) parter -> parterre (în franceză acest cuvânt înseamnă strat de legume sau de flori) în loc de rez-de-chaussée (fr.)
• (ro.) semafor -> sémaphore (sensul e de „post de semnalizare pe o coastă pentru a transmite semnale navelor”) în loc de feux de signalisation (fr.)
• (ro.) calculator -> calculateur (1. Persoană care știe să calculeze; 2. mașină de calcul) în loc de ordinateur (fr.)

2. Traducerile inexacte cauzate de asemănările lingvistice între limba română și limba franceză.
Exemple:
il est chaud/ froid în loc de il fait chaud/ froid

être désolé tradus ca „a fi dezolat” în loc de „a-i parea rău”

3. Influența unei alte limbi străine: influența limbii engleze, în majoritatea cazurilor, dar și a unor limbi din familia limbilor latine ‒ spaniolă, portugheză, italiană etc. ‒ în special dacă vorbitorul cunoaște una sau mai multe dintre aceste limbi.
Exemple:

• cuvântul blesser („a se răni”) este tradus uneori în mod eronat, sub influența englezescului ”bless” ca „a binecuvânta”
• atunci când se dorește folosirea lui endroit („loc”) apare cuvântul ”place”(de la cuvântul loc din engleză ‒ ”place”); există în franceză și cuvântul place [plas], dar cu următoarele sensuri: 1. spațiul pe care îl ocupă ceva; 2. un loc de ocupat; 3. piață a unui oraș; 4. ordinea sau locul într-un clasament.
• attendre une réunion din engleză: to attend a meeting în loc de assister/ participer à une réunion (fr.)
• surnom tradus prin nume de familie, sub influența englezei (surname); în franceză surnom înseamnă „poreclă”
• folosirea cuvântului bande, din engleză ”band” pentru trupă; cuvântul potrivit în franceză este group (masc.)
• folosirea cuvântului rester cu sensul din engleză ‒ to rest (a se odihni); în franceză rester înseamnă a rămâne și nu a se odihni pentru care traducerea este se reposer
• folosirea greșită a lui location în franceză cu sensul din engleză (loc). Același sens este atribuit în mod greșit și în română (locație-loc). Privit din perspectivă etimologică, în limba română locație înseamnă loc de închiriat, provenind din fr. location unde are același
  sens ; corect în franceză este un emplacement
• passer un examen înseamnă a da un examen, nu a trece un examen. Influența este din nou, din engleză unde to pass an exam înseamnă a reuși la un examen. Réussir un examen = a trece un examen

Confuziile de acest tip pot fi sursa apariției unor greșeli sau, pot da naștere unor cuvinte inexistente. Prin urmare vorbitorul fie nu reușește să transmită mesajul, fie, din pricina vreunei omonimii rezultă fraze care își pierd coerența. Atenție, așadar, la aceste cuvinte „migratoare”! Forma nu este tot timpul o garanție a conținutului și ideal este ca atunci când aveți dubii să vă îndreptați spre un dicționar (astăzi e simplu, la un click distanță, căci există variante online) pentru a vă asigura de sensul cuvintelor de care aveți nevoie în context.

Autor: Ana Maria Lupașcu – trainer A_BEST de limba franceză

Ana-Maria Lupaşcu este absolventă a Facultăţii de Litere, specializarea Limba şi Literatura Franceză – Limba şi Literatura Română, din cadrul Universităţii Bucureşti. În cadrul aceleiaşi universităţi, ea a absolvit un masterat specializat în Studii Literare. De asemenea, Ana-Maria a obţinut o bursă Erasmus, cu ajutorul căreia a urmat, pe parcursul unui semestru, un masterat specializat în Studii Literare, în cadrul Universităţii Lille din Franţa.

În cadrul Centrului de Limbi Străine A_BEST, Ana-Maria Lupaşcu predă cursuri de limba franceză, limbaj general/ business/ mixt, reuşind să adapteze cu succes cunoştinţele transmise la mediul de lucru al cursanţilor.