Modernitatea este un concept static dacă o determinăm doar ca o perioadă existentă în mod istoric ca urmare a evoluției evenimentelor. Inevitabil avem nevoie si de modernitate în sens diacronic, care se face din interior, de cele mai multe ori ea neluându-și ca reper exteriorul factual, dar influențându-l. Vorbim aici despre modernitatea unui fapt de pe axa timpului, considerând modernitatea, din perspectivă diacronică, sinonimă cu dinamismul.
Modernitatea la nivel lingvistic s-a petrecut atunci cand omul a simțit neajunsul limbajului în exprimare. Astfel că, la un moment dat, modelul gandirii nu s-a mai supus limbajului, ci acesta a devenit instrumentul gandirii, lăsându-se revoluționat si reînnoit, atingând complexitatea semantică. Franceza a cunoscut momentul ei de modernitate odată cu Pascal, precum engleza odată cu Shakespeare. Momentul german îl putem determina cu Martin Luther, despre care se spune că mai mult a reinterpretat Biblia decat a tradus-o din latină, tocmai datorită sensurilor noi pe care el le-a adus în vocabular. Din perioada lui Luther, germanii folosesc multe expresii care și-au păstrat sensul până în ziua de astăzi. Iată cateva dintre acestea:
1. ein Tohuwabohu (ein Chaos, ein Durcheinander). Acest cuvânt a fost preluat din ebraică și interpretat în germană cu sensul de haos, confuzie haotica “chaotische Durcheinander”.
2. vom Hundersten ins Tausendsten kommen ( sich in Details verlieren). Expresia înseamnă a te pierde în detalii, sau a omite esențialul. Însăși traducerea ei ad litteram sugerează aceeași semnificație: din 100 a veni în 1000.
3. jemanden kirre machen/kirremachen înseamnă a zăpăci pe cineva. În limbajul uzual de astăzi, apare în formulări de tipul: „Lass dich nicht kirre machen! (Nu te zăpăci!)” ; „Du machst mich noch ganz kirre! (Mă zăpăcești!)” . Odinioară, sensul cuvântului era restrâns, el făcea referire doar la animale și însemna domestic (germ. zahm). Încă din perioada secolului al XV-lea, a fost folosit și cu sensul de a zăpăci pe cineva și răspândit în limbaj pănă astăzi.
4. dastehen/dasitzen wie Ölgötze (dumm dastehen und gucken). A sta și a te uita ca mâța la calendar ar fi idiomul din limba română care s-ar potrivi ca sens acestei expresii. Cuvântul Ölgötze, format din două cuvinte, Öl (ulei) și Götze (idol), a devenit cunoscut prin reformații lutherani care îi caracterizau astfel pe toți cei ce se lăsau amăgiți de dogmele bisericii catolice din aceea epocă, motiv pentru care a și apărut reforma în Germania.
5. Was Hänschen lernt, lernt Hans nimmermehr. Ce învață omul la tinerețe, nu mai învață la bătrânețe. Iată cum ar suna această expresie în limba română, adică învață cât ești tânăr cât de multe, că nu știi la ce-ți vor folosi mai încolo. Ceea ce este interesant de reținut la proverbul german este prescurtarea Hans, care provine de la personajul biblic Johannes și care, din aceeași perioadă reformistă, s-a răspândit foarte mult în Germania. Hans a devenit, așadar, în cultura germană, un simbol masculin atribuit unei persoane bune de avut la casa omului. Gregorius Strigenitius, preot lutheran (1548-1603), predica că „acolo unde este un Johannes la casa omului nu bate fulgerul, iar dacă bate, nu aduce pabuge.” ( „Man hat vor zweiten gesagt, da, wo ein Johannes im Hause sei, schlage der Donner nicht ein, und da er gleich einschlage, thue er doch nicht Schaden”). (KLUGE, F.: Etymologisches Wörterbuch der deutschen Sprache.)
Autor: Adina Badea
Adina Badea este absolventă a Facultăţii de Litere, Departamentul de Limbă şi Literatură germană, specializarea Germană – Română, din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca. În prezent, ea urmează cursurile masteratului “Istoria şi circulaţia ideilor filosofice” la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti.
Comenteaza