Argoul și cuvintele populare

Conform unei surse citate de ziarul Le Figaro (în articolul « Pourquoi les Français ont-ils du mal à parler d’argent ? »)

[1], francezilor le este mai greu să vorbească deschis despre cât câștigă sau câți bani își doresc să câștige decât despre viața lor sexuală. Motivele pot fi intuite cu ușurință: discuția despre bani contravine spiritului egalitar promovat de statul francez și poate lesne deveni un factor de discriminare. Mai mult decât atât, sociologii identifică trei cauze care justifică această atitudine și din perspectivă istorică, citate în articolul amintit mai sus: religia catolică, o religie care valorizează dimensiunea spirituală a sărăciei, influența marxismului și moștenirea unei culturi rurale în care o regulă nescrisă era aceea de a nu vorbi despre venituri pentru a nu stârni invidie.

Morala unei fabule din secolul al XVIII-lea, căpătând ulterior o dimensiune proverbială, spune că o viață fericită este o viață trăită în intimitate (« pour vivre heureux vivons cachés »), de unde deducem că pentru francezi există o strânsă legătură între discreție și fericire. Publicația Les echos [2] menționează că aproape șapte din opt francezi nu privesc cu ochi buni bogăția.

Din punct de vedere lingvistic subiectul este unul foarte ofertant, motiv pentru care vă propun un scurt inventar de cuvinte populare și expresii legate de bani și sper să vă fie spre îmbogățire (a vocabularului, desigur). Voi începe prin a vă aminti un fapt socio-lingvistic, și anume că orice chestiune considerată într-o oarecare măsură tabu, dă naștere unei sumedenii de cuvinte pentru a desemna realitatea care provoacă jenă sau reținere. Așa se poate explica faptul că în limba franceză în limbajul popular sau în cel argotic au apărut de-a lungul timpului cuvinte alternative pentru a desemna banii:

le blé (grâu)

l’avoine (ovăz)

la thune/ la tune (în sec. XVIII însemna pomană; în sec. XIX însemna monedă de cinci franci)

l’oseille (f.) (măcriș)

le pognon (cuvânt provenit din verbul poigner – a lua cu mâna)

le fric (cuvânt cu origine incertă)

l’artiche (bani)

la caillasse (derivat din caillou – pietricică)

le flouse/ le flouze (provenit din cuvântul arab fulūs, pluralul lui fals, însemnând monedă de cupru)

le grisbi (provenit din cuvântul griset, monedă de șase liarzi)

la maille (monedă medievală de valoare mică)

le pèse/ le pèze (de la verbul peser– a cântări)

le radis (ridiche)

les pépètes (ou pépettes) (cuvânt cu origine incertă)

les biftons (bancnote)

les sous (cuvânt ce desemna o monedă de bronz, iar mai târziu o monedă de cinci cenți)

Despre „stările de agregare” ale banilor în limba franceză: payer en liquide, payer en espèces, payer par chèque 

Dacă în română plătim cu bani gheață, expresie ce trimite cu gândul la ideea de soliditate, în franceză, din contră, starea de agregare la care se face referire este cea lichidă (l’argent liquide), existând chiar și expresii în acest sens. De exemplu, l’argent coule à flots (banii curg șuvoi/ gârlă). Această alegere se justifică prin ideea de rapiditate a tranzacțiilor, asemeni unui lichid care este dinamic, expresia « liquido » fiind utilizată și de bancherii italieni din secolul al XVII-lea.

Aceeași realitate este exprimată de construcția « payer en espèces », sinonimă cu « payer en liquide ». Provenită din latină, ea amintește de trocul de odinioară. În latină cuvântul « espèce » denumea orice bun folosit ca plată. « Payer en espèces sonnantes et trébuchantes » este o expresie care amintește de o practică din vechime folosită pentru a testa autenticitatea monedelor făcute din aur. Negustorii le cântăreau pe un cântar cu talere, destinat măsurării unor cantități mici cum ar fi bijuteriile, aurul sau argintul (le trébuchet) și le ascultau zornăitul, care le-ar fi putut da de gol în cazul în care ar fi fost contrafăcute (de aici cuvântul sonnantes). Așadar în aceste expresii banii sunt palpabili, au o „formă de agregare” solidă, aspect ce se poate constata și în utilizarea unor verbe specifice. De exemplu, verbul « toucher » este folosit în sintagma « toucher un salaire » (a primi un salariu) sau « toucher un héritage » (a primi o moștenire) dar și în cazul verbului « palper » care are însă o conotație peiorativă, însemnând a câștiga bani, dar într-un mod necinstit. Și fiindcă tot veni vorba despre acțiuni mai puțin oneste, aș vrea să vă atrag atenția asupra unei expresii interesante: « l’argent n’a pas d’odeur », ceea ce înseamnă că banii câștigați în mod necinstit nu-și trădează originea. Dacă banii n-au miros, pot fi totuși spălați, „albiți”, «blanchir de l’argent » însemnând a spăla banii, adică a le ascunde originea ilegală prin reinvestirea lor în acțiuni legale.

Expresii cu bani 

  1. a nu avea bani                                                                                                      

être à sec

être sur la paille

être plumé

être à la dèche

être fauché

être ruiné

être cassé

être dans le rouge (en référence au compte bancaire)

des fins de mois difficiles

gagner un salaire de misère

ne pas avoir un rond/ un radis/ un sou

2. a avea și a cheltui (mulți) bani

jeter l’argent par les fenêtres

être né avec une cuillère en argent dans la bouche

être plein aux as

en avoir plein les poches

être pété de tunes

avoir la rollex

avoir la bourse pleine

avoir la bourse ronde

être blindé

être friqué

peser (gagner beaucoup d’argent)

raquer (dépenser de l’argent)

 

[1] https://www.lefigaro.fr/actualite-france/2013/04/10/01016-20130410ARTFIG00896-pourquoi-les-francais-ont-ils-du-mal-a-parler-d-argent.php

[2] https://www.lesechos.fr/2015/06/les-francais-et-largent-des-relations-compliquees-266832

 

Autor: Ana Maria Lupașcu – trainer A_BEST de limba franceză

Ana-Maria Lupaşcu este absolventă a Facultăţii de Litere, specializarea Limba şi Literatura Franceză – Limba şi Literatura Română, din cadrul Universităţii Bucureşti. În cadrul aceleiaşi universităţi, ea a absolvit un masterat specializat în Studii Literare. De asemenea, Ana-Maria a obţinut o bursă Erasmus, cu ajutorul căreia a urmat, pe parcursul unui semestru, un masterat specializat în Studii Literare, în cadrul Universităţii Lille din Franţa.

În cadrul Centrului de Limbi Străine A_BEST, Ana-Maria Lupaşcu predă cursuri de limba franceză, limbaj general/ business/ mixt, reuşind să adapteze cu succes cunoştinţele transmise la mediul de lucru al cursanţilor.