Despre viața cuvintelor e întotdeauna mult de spus, cum este și despre evoluția și formele lor. Locurile în care trăiesc sau prin care trec nu le rămân nicicând indiferente cuvintelor. Cum limba franceză se vorbește pe toate continentele, bogăția ei vine din accentele diferite, vocabularul adaptat fiecărei regiuni, din evoluția limbii în timp, precum și din influențele altor limbi străine.

Iată de ce m-am gândit să abordez o temă legată de francofonie, această „țară a minunilor” unde fiecare zi se celebrează unitatea în diversitate. Desigur, ceea ce vă propun în acest scurt articol este doar o trecere în revistă, o selecție subiectivă (îmi asum) a unor expresii în legătură cu „habitatul” lor și nicidecum vreun demers exhaustiv, pentru care ar trebui să curgă multă cerneală și pentru care aș avea nevoie de câteva vieți în plus.

Vă voi împărtăși așadar câteva curiozități lingvistice din acest vast peisaj care nu încetează să mă farmece prin varietatea lui. Pitorescul și culoarea locală se fac resimțite, pornind de la imaginarul forestier al canadienilor francofoni, la umorul implicit și ușor derutant al expresiilor belgiene, la amestecul cu germana din vocabularul elvețian, până la culoarea locală, autoironia și autodefinirea ca alteritate din Africa francofonă. Totodată, aceste expresii se bucură de un caracter oral definit de nuanțe socio-lingvistice bine conturate. Altfel spus, construcțiile în cauză aduc mereu un plus de informație despre locuri, obiceiuri sau caracteristici ale poporului respectiv.

Québec: imaginarul forestier și anglicizarea verbelor

Dacă un quebechez vă invită să trageți o buturugă, nu e cazul să plecați în pădure să o aduceți pentru a vă instala comod. Îndemnul tire-toi une bûche este o simplă invitație de a lua loc, o expresie veritabilă pentru o țară cu păduri bogate.

Dacă un quebechez se simte extraordinar de fericit/ă va spune je suis aux oiseaux, iar dacă e pasionat foarte tare de ceva o va recunoaște spunând  j’ai la piqûre (sunt înțepat). Echivalentul în Franța este être mordu de (a fi mușcat de).

Chiar dacă franceza din Canada e una foarte conservatoare, ca reacție de rezistență la engleza din vecinătate, sunt destule anglicisme care au împrumutat o formă franceză. De exemplu, on cancelle un rendez-vous pentru annuler un rendez-vous (a anula o întâlnire) sau être badlucké  pentru malchanceux (ghinionist).

De altfel, sunt cuvinte care există numai în Canada, iar accentul e mai dificil de înțeles. Din fericire există dicționare de québécois.

În Québec puteți cere un sous-marin și vi se va oferi un sendviș. Nu, nu este o neînțelegere, ați primit ceea ce vă doreați. Îl puteți scufunda în stomac.

Belgia: umor și cuvinte neobișnuite în situații neobișnuite

E dimineață, plouă foarte tare (il drèche). Un belgian se trezește, își pune niște haine pe spate (il se met des vêtements sur le dos) și bea o strachină de cafea (il prend une jatte de café). Să spunem că pentru a ajunge la serviciu face naveta (il fait la navette). Cum de dimineață a fost grăbit și nu a avut timp pentru micul dejun, intră într-o brutărie și cere un pistolet (un pistol). Nu-i așa că rămâneți „paf” (rester paf ) când l-ați auzit cerând așa ceva?  Nu va face nimic necugetat, cere de fapt o chiflă sau un sendviș. Dacă are poftă de ceva dulce mănâncă une boule (o bomboană).

Elveția: numerale mai simple și neologisme împrumutate din germană

Ca și în Belgia, pentru numeralele mari, elvețienii folosesc niște forme care sunt mai apropiate de etimonul latin: septante, octante, nonante (în latina clasică, septuaginta, octaginta, nonaginta) în locul complicatelor soixante-dix, quatre-vingts, quatre-vingt-dix din franceza vorbită în Franța.

Dăm ca exemple două neologisme împrumutate din germană: bancomat (în locul lui distributeur automatique de billets folosit în Franța) sau verbul poutzer care înseamnă „a face curățenie”, de la nemțescul putzen.

Triada déjeuner-dîner-souper corespunde triadei petit déjeuner-déjeuner-dîner din franceza standard.

Africa francofonă și insulele: elemente socio-culturale și multă culoare locală

Știm din expresia senegaleză conduire dans des tablettes de chocolat (a conduce în tablete de ciocolată) că drumurile acestei țări nu sunt chiar așa de netede, iar din expresia avec un au revoir la France (mașină second hand adusă din Europa) că există în Africa obiceiul de a cumpăra mașini de ocazie din Europa.

În Camerun une paire de sans-confiance (tradusă mot-à-mot : „o pereche de fără-încredere”) desemnează o pereche de șlapi (des tongs în franceza standard).

În Togo, un copil ilegitim este une balle perdue (un glonț pierdut).

În Congo aller au pas de caméléon înseamnă a merge foarte lent.

Relația strânsă om-natură se vede în expresii precum Il ne faut pas confondre les cocos et les abricots (expresie din insula Martinica). Tradusă mot-à-mot,  nu trebuie să amesteci nucile de cocos și caisele expresia indică faptul că nu trebuie să pui laolaltă persoane sau lucruri care au calități diferite.

Mai multe expresii francofone puteți descoperi în imagini, împreună cu Archibald, simpaticul personaj călător și preocupat de chestiuni lingvistice, creat de site-ul TV5. Link-ul îl puteți accesa aici. 

Autor: Ana Maria Lupașcu – trainer A_BEST de limba franceză

Ana-Maria Lupaşcu este absolventă a Facultăţii de Litere, specializarea Limba şi Literatura Franceză – Limba şi Literatura Română, din cadrul Universităţii Bucureşti. În cadrul aceleiaşi universităţi, ea a absolvit un masterat specializat în Studii Literare. De asemenea, Ana-Maria a obţinut o bursă Erasmus, cu ajutorul căreia a urmat, pe parcursul unui semestru, un masterat specializat în Studii Literare, în cadrul Universităţii Lille din Franţa.

În cadrul Centrului de Limbi Străine A_BEST, Ana-Maria Lupaşcu predă cursuri de limba franceză, limbaj general/ business/ mixt, reuşind să adapteze cu succes cunoştinţele transmise la mediul de lucru al cursanţilor.